Dulceaţa satului ardelenesc

Lumea satului aşa cum o percepem în poveştile copilăriei, este pe cale de dispariţie. Din noianul de tradiţii au ajuns până la noi doar câteva. Despre limbajul "desuet", folosit de bunicii noştri care locuiau la sate, ce să mai spunem? Parfumul de busuioc al cuvintelor vechi, al expresiilor de neînţeles pentru noi, îl simţim uneori şi tresărim aducerilor aminte. Am "recuperat" câteva din aceste vorbe de demult, prin întâlnirile pe care în ultimii ani le-am avut cu bunicii noştri ai tuturor, care încă mai trăiesc prin satele în continuă modernizare.

"No, păi, tu copilă dă-mi repide ghiufile să pui hârbu cu apă la şert să facem on boţ de mămăligă că acuma vine moşu-to di la sapă şî să avem ce ajuna. Unde-i fideu' să-l pui pe hârb? Şî pune repide blidile şi liungurile pe cenuşar. No înhai să videm caldă-i zama? să slobozâm în ie borşu şî gata. Putem hodini o ţâră". Cam aşa sunau... de Eugenia Kiss (2010-06-11)  continuare

Emigraţia în grajd

Într-o lume în continuă mişcare, acum în timpul în care distanţele parcă se comprimă, descoperim oameni care nu au păşit în viaţa lor dincolo de la linia de hotar a ţării. Altii care nu au ajuns nici măcar o dată la limita de judeţ. Desi pare incredibil, e realitatea 100%, a primului deceniu de mileniu III.
Cand patrunzi in lumea satului, afli vrei nu vrei povesti de viata , unele mai incredibile decat altele. Toate demne de un roman, desi locul de desfasurare al intregii actiuni, a se citi existente, se desfasoara pe suprafata unor destul de putini km patrati. Uneori cateva zeci… Si tot un vrei un vrei, intrebarile incep sa curga…
Am fost curiosi sa aflam de la oamenii satului muresean... de Eugenia Kiss (2010-06-11)  continuare

La noi sunt banii Dumneavoastră?

Ţara minciunilor
Când am auzit prima dată de Băsescu nu am ştiut cine e. Am fost repede pusă la punct de colegii mei de presă care nu au ţinut cont de faptul că scriind pe social mă ţineam departe de politică şi mi-au reproşat că nu e posibil ca cineva care are menirea de a informa opinia publică să nu ştie că Băsescu e ministrul transporturilor. Apoi aflată pe drumurile ţării am văzut plăcuţe indicatoare care ne informau că banii noştii erau acolo. Erau Plăcuţele lui Băsescu. Oricât am încercat să descopăr unde sunt banii nu am reuşit. Aşa că Băsescu a ajuns să fie pentru mine cel puţin, omul obsedat de banii noştii. Din păcate timpul mi-a demonstrat că nu era interesat de cum să facă să avem noi poporul mai mulţi bani ci avea obsesia de a ne lua banii.. Aşadar banii noştii sunt la el. Încă de atunci, de la începuturi.
Nu l-a interesat cum face asta. S-a folosit de minciuni, de neadevăruri, de false declaraţii, de lovituri directe sau sub centură,... de Daniel Ferencz (2010-06-10)  continuare

Breslaşii: Meseriile uitate ale omenirii

Într-o monografie a oraşului Târgu Mureş, scrisă în 1833, ne e dat să găsim o descriere aproape incredibilă a meseriilor practicate la acea vreme. Bulevardele şi uliţele Târgului de atunci erau animate de veşnica activitate a făurarilor, pălărierilor, dulgherilor, de olari, cizmari, curelari, năsturari, ceasornicari, armurieri, funari, butnari, tăbăcari, rotari, tâmplari, compactori, tinichigii, agricultori, farmacişti, croitori, ţesători, măcelari, zidari, britari, hornari, lăcătuşi şi mulţi alţii care din cauza desuetudinii activităţii lor, au intrat în uitare. Dar în acea vreme, dădeau culoare şi viaţă urbei... de Eugenia Kiss (2010-06-05)  continuare

Iernut: Raza de soare

2010. An de criză. De cumplită criză. Şi totuşi, Raza de soare ne aduce tuturor zâmbetul pe buze : Şi ne face fericiţi. Ne-am putut convinge de acest lucru încă o dată asistând la” Ziua Porţilor Deschise” , eveniment organizat în Iernut, la sediul asociaţiei ”Raza de Soare” unde, copii şi tineri cu cerinţe educative speciale au sărbătorit cei 10 ani de activitate ai organizaţiei. Din dorinţa de a oferi o şansă pentru recuperarea şi reintegrarea în societate a copiilor şi tinerilor cu nevoi speciale, în decembrie 2000, s-a înfiinţat această instituţie neguvernamentală care să asigure terapie specifică (a tulburărilor de limbaj, consiliere psihologică şi psihosomatică), terapie ocupaţională (art-terapie, meloterapie, expresie verbală, mişcare şi dans), gimnastică de recuperare, activităţi de socializare şi... de Dana Gurghian, Iernut (2010-06-04)  continuare

Greva şi bugetul

Judeţul Mureş s-a alăturat ţării în încercarea de a obţine anularea hotărârii guvernului de a tăia din salariile şi din pensiile şi din îndemnizaţiile şi aşa neîndestulătoare.
Două zile la rând centrul oraşului a fost plin de manifestanţi cu lozinci scrise sau strigate.
“Ce dorim noi este să înţeleagă cei ce ne guvernează că dacă vor pune în practică măsurile de austeritate pe care le-au anunţat, populaţia ţării va trece sub pragul sărăciei. Salariile noastre sunt şi aşa foarte mici. Ni s-a spus răspicat că putem să trăim şi cu doi lei în buzunar zilnic. Ar trebui să încerce ei prima dată ceea ce ne cer nouă. Noi avem rate la bănci pe care nu le vom mai putea plăti. Avem copii... de Daniel Ferencz (2010-06-04)  continuare

1 iunie: Copiii în prim plan

Desene pe asfalt, poezii, cântecele, demonstraţii de lupte, dans de societate, muzică clasică, parada modei, sunt momentele dedicate zilei copilului, organizată de magazinul INTEREX pentru 100 de preşcolari şi şcolari din patru centre de învăţământ ale oraşului Târgu Mureş.

Emoţiile au fost mari atât pentru organizaţori cât şi pentru micii participanţi la manifersatarea organizată în cinstea lor.
Dar până la urmă vremea a fost de partea noastră astfel că atât de aşteptatele desene pe asfalt au făcut deliciul puştilor care în pătrăţele individuale marcate pe asfalt au dat frâu liber imaginaţiei.
La evenimentul organizat cu ocazia zilei de 1 iunie au participat grupe de copii de la grădiniţa cu orar prelungit nr 19, elevi ai Gimnaziului Romulus Guga şi ai colegiului Serafim Duicu, precum şi elevi ai Liceului de Artă. Fiecare... de opinia mureseana (2010-06-03)  continuare

Brâncoveneşti: oameni buni, suflete curate

Castelul familiei Kemeny Janos din Brâncoveneşti adăposteşte un centru de recuperare şi mai ales reabilitare neuropsică pentru adulţi. Şi nu unul oarecare ci emblema neoficială a acestui gen de activitate. Ce frapează astăzi la acest loc pe care ţi l-ai imagina unul zăvorât este faptul ca porţile acestui centru sunt tot timpul larg deschise. Asta pentru că aici oricine este binevenit in vizită iar cei care beneficiază de serviciile de aici se pot plimba oricând doresc şi în afara domeniului. Aici la Brâncoveneşti teama oamenior de ceea ce ar putea descoperi în spatele zidurilor cenuşii a dispărut de mult. Vremea în care copiii şi adulţii erau ţinuţi în cuşti menîncaţi şi nespălaţi fără a li se aplica tratamente corespunzătoare a trecut de multă vreme.

Cei care au în grijă acest centru, trei medici, 24 de asistente medicale şi 130 de infirmieri,... de Eugenia Kiss (2010-06-02)  continuare

De-a Puia - Gaia

Pe nervii noştri şi pe bani europeni
Mai ştiţi jocul copilăriei când stăteam cu spatele la prieteni şi trebuia să ghicim care din ei ne-a pleznit?
Aşa se desfăşoară în ansamblu, azi, un joc mult mai complex, între cei care doresc să acceseze fonduri europene şi cei care ar trebui să gestioneze fondurile şi bunul mers al împărţirii acestora.
În judeţul Mureş sute de dosare au fost depuse doar anul trecut de persoane care doreau accesarea acestor fonduri pentru diverse activităţi. De la activităţi de producţie până la pensiuni agroturistice.
Cum aceste proiecte înseamnă cunoaşterea legislaţiei şi a modului în care trebuie întocmite dosarele pentru a fi considerate eligibile, mulţi dintre ei au apelat la societăţi comerciale sau la firme specializate în întocmirea corectă a documenţiei necesare obţinerii avizelor şi apoi a fondurilor respective.
Oricum am lua-o aceste dosare înseamnă bani, mulţi, alergătură, emoţii... de Eugenia Kiss (2010-05-30)  continuare

Premieră medicală naţională

Audiomed şi Internetul
La Târgu Mureş a avut loc o premieră medicală naţională. Proteza auditivă a unui pacient cu deficienţe grave de auz a fost reglată de la mii de km depărtare de un medic specialist în audiologie, prin intermediul internetului.
S-a întâmplat zilele trecute în singurul centru de profil specializat în audiometrie din ţară, Audiomed.

Pacientul

Kesegh Lorand are 26 de ani şi încă din copilărie şi-a dat seama că este foarte greu pentru el să audă ce se vorbeşte în jur. Dar pentru că îi era groază de reacţia răutăcioasă a copiilor nu a spus nimic nimănui. Aşa că şi-a dezvoltat singur un sistem de apărare. A început să citească pe buzele celor care vorbeau şi aşa s-a descurcat fără ca aproape nimeni să poată ghici problemele lui. Când a ajuns la medicul specialist dus de părinţii săi acesta i-a spus că problema de auz a apărut din cauza injecţiilor cu gentamicină primite în urma prescripţiilor medicale ale medicului de familie. Din acest motiv ani de zile a fost supărat Lorand pe medicul pediatru. A purtat aparate auditive prin care se auzeau mai mult zgomotele din jur decât vocea oamenilor. A renunţat să le mai folosească deşi ştia că aşa i se acutizează problema. „Apoi am primit de la Casa de Sănătate o înştiinţare prin care eram anunţat că pot beneficia de un aparat auditiv mai bun. Aşa am ajuns la acest cabinet medical, singurul cabinet cu doctor audiolog care m-a consusltat şi m-a ajutat. Am aflat în urma consultului de specialitate că nu gentamicina este cauza hipoacuziei mele ci este pur şi simplu o cauză genetică. Apoi am încercat

Hollstein de Ozd

Comuna Bichiş este atât de departe de Tîrgu Mureş încât un drum până acolo ar putea părea multora fără rost. Fals! Dealurile împădurite care o înconjoară oferă umbră şi răcoare în ziua toridă de vară, iar vechiul castel care-ţi apare în faţa ochilor de cum ai păşit în satul Ozd te poartă cu gândul către castelele de pe valea Loarei. Stilul arhitectonic al secolului XVII te atrage ca o vrajă. Nu e vreun punct turistic şi totuşi primii reprezentanţi străini, vacile Hollstein au ajuns aici în urmă cu şapte ani. S-au acomodat atât de bine încât deja de la a doua lactaţie, dau peste 30 de kg de lapte pe zi. Şi asta deja de cinci ani.
“Din Olanda au fost aduse special 12 vite pentru că rasa Hollstein care se găsea pe la noi, nu are exemplare considerate de calitate de către fondatorul canadian al fermei, Martin Douma” aflăm de la directorul executiv al fermei, Varro Jozsef. Grajdul în care au poposit cele 12 “fabrici de lapte”, cum sunt numite, nu era unul nou. Dar s-a refăcut pentru adăposti azi peste 100 de exemplare de primă calitate. Spaţiul vital necesar fiecărei vaci în parte a fost delimitat. Instalaţii... de Daniel Ferencz (2010-05-28)  continuare

“Codul lui Da Vinci”

Biserica şi noi ceilalţi…
De când best-sellerul “Codul lui Da Vinci” a început să facă prozeliţi, bisericile creştine au intrat într-un soi de panică, alimentată şi amplificată în permanenţă, de îndoiala care se strecoară în mintea şi sufletul credincioşilor. Milioanele de volume vândute în întreaga lume, au ridicat în faţa capilor bisericilor de pretutindeni, problema secularizării credinţei. Întrebările cele mai frecvente pe care aceştia au început să şi le pună în acest caz, au fost cum de s-a ajuns la îndoială, şi cum şi unde “pe drum” lumea şi-a pierdut încrederea. Prima care a reacţionat a fost biserica catolică, prin comandarea unor sondaje, costisitoare de altfel, dar strict necesare. Şi pentru prima dată de la marea schismă, Vaticanul a fost interesat în a afla răspunsurile credincioşilor cultelor creştine. Iar rezultatele obţinute au fost destul de descurajante. În statele cu tradiţie democratică din vestul Europei, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Italia, Belgia, Norvegia, Suedia, Olanda, doar 45% din populaţia creştină a declarat că are încredere în învăţămintele bisericeşti. Criticile cele mai neaşteptate la adresa bisericii au venit din partea populaţiei din Franţa, Spania şi Cehia, unde din cei 50% care se declară credincioşi, aproape 25% au în ultimii ani serioase îndoieli în legătură cu jumătăţile de adevăr servite de clerici. Acest ultim eurobarometru ne-a plasat pe noi românii, undeva sus, pe lista celor mai credincioase popoare ale continentului. 80% din populaţia României şi-a declarat încrederea în biserică şi credinţa în Dumnezeu.

Dar cît şi ce ştim noi credincioşii?

De data aceasta biserica nu a mai vrut să se lase păcălită de declaraţii “deşarte” şi a testat o parte a acestor declaraţi

Recrutarea s-a mutat pe net

În căutarea unui nou loc de muncă românii apelează tot mai des la ajutorul informaţiilor digitale. Internetul este preferat clasicei agenţii de forţă de muncă. În pas cu noul trend mulţi angajatori au început şi ei să ocolească învechitul mod de intermediere.
"Este interesant cum a evoluat în ultimii ani acest gen de parteneriat. Agenţiile de ocupare a forţei de muncă ne trimiteau eventualii angajaţi pe baza numărului de locuri de muncă vacante pe care noi le declarăm. Dar de cele mai multe ori, candidaţii nu "se mulau" pe ceea ce căutam noi. Nu exista contactul direct între noi şi ei. Era multă lume nemulţumită. Acum, pe site-urile de ocupare a forţei de muncă, apar anunţurile cu toate cerinţele angajatorilor. Cei care depun aplicaţii sunt triaţi direct, iar la interviul primar şi final vin doar cei care au studiile sau caracteristicile necesare pentru ocuparea posturilor. Nu vrem să supărăm pe nimeni, dar scandalurile în care a fost implicată cel puţin Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă ne face să nu mai avem încredere în capacitatea celor de acolo de a rezolva problemele noastre, ale celorlalţi", ne-au spus câţiva angajatori,... de opinia mureseana (2010-05-26)  continuare

Leacul Universal al naturii

Argila Albastră de Râciu
Argila Albastră de Râciu este un leac universal. Aşa cel puţin ne-au prezentat-o cei care au folosit-o primii în tratarea diferitelor afecţiuni, consătenii lui Gârbu Petru din Râciu.Apoi au încercat-o şi alţii, până ce nu a mai fost judeţ din ţara asta în care argila să nu fi ajutat la însănătoşirea a cel puţin unui om. "Ce am eu în propria mea ogradă trebuie dat la toată lumea şi într-un timp cât mai îndelungat. Această adevărată comoară de sănătate dată în nemărginita lui bunătate de Dumnezeu Tatăl, acest leac miraculos lăsat în farmacia lui naturală, argila albastră, trebuie să poată fi cumpărată de oricine, oricând are nevoie. Recunosc, la început m-am îndoit, nu credeam nici eu că un lut albastru... de opinia mureseana (2010-05-26)  continuare

Este grea sau e uşoară, viaţa de român?

O întrebare la care fiecare are propriul răspuns, în funcţie de locul şi de condiţiile în care locuieşte. Opiniile sunt atât de împărţite, încât de la termenul dezastru, la priviri neputincioase care sunt mai grăitoare decât cuvintele, până la tinerescul "super ok", totul pare posibil. Am vrut să pătrundem în sufletul unei comunităţi cât mai departe de zona oraşelor pentru că acolo intensitatea vieţii capătă o altfel de dimensiune. Mai ales în aceste zile în care spectrul diminuării salariilor şi pensiilor atârnă ca o secure deasupra capetelor noastre.

Comuna Voivodeni ni s-a părul locul ideal şi s-a confirmat că am avut dreptate, pentru că oamenii, de la cei bătrâni până la neliniştiţii adolescenţi au avut cele mai neaşteptate reacţii atunci când i-am întrebat despre viaţa lor. Punând totul cap la cap, tristeţea

În era internetului… ANALFABEŢII

Se întâmplă uneori să nu credem în statistici. Mai ales dacă avem vreun interes electoral. Dar când statisticile se referă la situaţia pe judeţ a persoanelor analfabete, cifrele sunt ucigătoare. Din 518.475 persoane, totalul populaţiei jude]ului cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani, 26.492 sunt analfabeţi. În Tîrgu Mureş sunt 3133, la Reghin 1129, Sighişoara 861, Târnăveni 1390, Iernut 669, Luduş 654, Sovata 411. Dacă acestea au fost cifrele pentru aglomerările urbane, la sate situa]ia este şi mai dramatică. Comuna Band este “campioana” fenomenului cu 1011 analfabeţi, Bălăuşeri are 678, Eremitu 495, Glodeni 480, Hodac 456, Ungheni 420. Enumerarea ar putea continua cu aproape fiecare comună a jude]ului, dar este foarte tristă.

Abandonul şcolar

La fiecare sfârşit de semestru, şcolile din judeţ trimit Inspectoratului şcolar Mureş situaţia elevilor pe clase, pe nivele de vârstă şi naţionalitate. În statisticile anului 2009 regăsim un număr de 535 de elevi care au abandonat cursurile doar în în anul şcolar 2008-2009. Dintre aceştia 138

Numele locurilor comune

"Fiat lux, pereat mundus!" sau “să se facă lumină chiar de ar fi să piară lumea”, expresie veche de când lumea este motto-ul inspirat pentru descifrarea labirintului de nume ale localităţilor în care cu onor ne ducem traiul. Fie că locuim într-un cătun, municipiu, sat, orăşel sau comună, suntem atât de obişnuiţi cu numele locului de baştină încât semnificaţia lui ne scapă, ori nu ne-a interesat niciodată, fie o ştim şi tăcem mâlc. Din motive diferite bineînţeles. Dar pentru că ele, numele, există, am deschis o mică portiţă în lumea imaginaţiei strămoşilor noştri.

Ce-o fi fost în capul lor?

Al strămoşilor bineînţeles când au numit două sate vecine, Futac şi Beşineu. Nu este glumă. Sute de ani futăcenii şi beşânenii au fost mândrii de numele satelor lor, s-au căsătorit între ei, au format un soi de clan. Deşi prin anii ’70 numele satelor au fost schimbate în mai frumoasele şi elegantele Valea Izvoarelor şi Şomoştelnic,

A SCĂZUT ŞOMAJUL

600 dintr-un foc. Într-o singură lună, 600 de şomeri din judeţul Mureş şi-au găsit slujbe. Majoritatea au fost angajaţi în construcţii, comerţ şi asigurări. Astfel, rata şomajului a scăzut în aprilie cu trei procente faţă de luna precedentă şi a ajuns la 8,2%. Construcţiile au adus o gură de oxigen în judeţul Mureş, astfel că 600 de şomeri au de luna trecută un loc de muncă. Angajări s-au făcut şi în comerţ dar şi în domeniul asigurărilor. “ în judeţul Mureş avem înregistraţi un număr de 20 de mii de persoane in baza de date din care 60% beneficiază de indemnizaţii , restul sunt neîndemnizaţi, avem o rată a şomajului de 8,2 % , iar luna trecută am avut 8,5 %, ceea ce este un lucru îmbucurător întrucât rata şomajului a scăzut,... de Monica Moldovan (2010-05-13)  continuare

ŞOMERI LA ENERGOMUR

Şomeri la Energomur. 10% dintre angajaţii societăţii de termoficare din Tîrgu-Mureş îşi pierd slujbele. Restructurările vin după ce consiliul local a aprobat strategia de eficientizare a companiei, care prevede închiderea unei treimi din centralele termice. Proiectul de restructurare prevede închiderea până la 1 octombrie a 16 centralele termice. Trei dintre acestea îşi vor înceta activitatea chiar de luna viitoare. Este vorba de două puncte termice din centrul oraşului şi de unul din cartierul Tudor. Prin urmare, aproape 30 de angajaţi vor rămâne fără slujbe. Andrea Bauer, Director General Energomur, a declarat că”o parte din personal va rămâne să exploateze centralele care rămân ,... de Monica Moldovan (2010-05-13)  continuare

O ŞANSĂ PENTRU SMURD

SMURD Tîrgu Mureş se va muta la sfârşitul acestui an în casă nouă. Însă nu în sediul modern care urma să fie construit cu sprijin financiar din partea Guvernului elen. Pentru că această finanţare este, în acest moment incertă, SMURD a obţinut sprijinul Băncii Mondiale pentru a amenaja noua unitate de primiri urgenţe la parterul Spitalului Clinic Judeţean. Chiar şi aşa, conducerea SMURD este mulţumită. Noul spaţiu le va permite să primească de trei ori mai mulţi pacienţi decât în prezent.Proiectul iniţial în valoare de 12 milioane de euro viza construirea pe locaţia clădirii acuale, a unui imobil cu cinci nivele plus subsol, cu dotări de ultimă generaţie. Sprijinul financiar promis de guvernul elen... de Monica Moldovan (2010-05-13)  continuare

Foamea!

 continuare

STIRI

• Umor negru guvernamental.ro
• Se caută companii vechi pentru privatizări noi
• Ce aduce primavara...
• Fiecare copil merită o şansă!
• Între negură şi cătran
• Cam multă apă pe capul nostru!
• BUNI DE PLATĂ
• Laureaţii Festivalului International Studentesc de Jazz
• AEROPORT SACRIFICAT
• ATENŢIE LA ESCROCI
• DECLARAŢII SF
• Poeme de suflet
• Comunicat
• Viaţa ca o filă de CEC
• Te loveşte canicula, frate!

Cautare