În era internetului… ANALFABEŢII

Se întâmplă uneori să nu credem în statistici. Mai ales dacă avem vreun interes electoral. Dar când statisticile se referă la situaţia pe judeţ a persoanelor analfabete, cifrele sunt ucigătoare. Din 518.475 persoane, totalul populaţiei jude]ului cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani, 26.492 sunt analfabeţi. În Tîrgu Mureş sunt 3133, la Reghin 1129, Sighişoara 861, Târnăveni 1390, Iernut 669, Luduş 654, Sovata 411. Dacă acestea au fost cifrele pentru aglomerările urbane, la sate situa]ia este şi mai dramatică. Comuna Band este “campioana” fenomenului cu 1011 analfabeţi, Bălăuşeri are 678, Eremitu 495, Glodeni 480, Hodac 456, Ungheni 420. Enumerarea ar putea continua cu aproape fiecare comună a jude]ului, dar este foarte tristă.

Abandonul şcolar

La fiecare sfârşit de semestru, şcolile din judeţ trimit Inspectoratului şcolar Mureş situaţia elevilor pe clase, pe nivele de vârstă şi naţionalitate. În statisticile anului 2009 regăsim un număr de 535 de elevi care au abandonat cursurile doar în în anul şcolar 2008-2009. Dintre aceştia 138 sunt elevi cuprinşi în ciclul primar şi 327 din clasele gimnaziale. Cauzele abandonului şcolar în masă are cauze din cele mai variate. Deşi pare incredibil, 83 de elevi au renunţat la şcoală din cauza reavoinţei propriilor părinţi, care consideră că şcoala nu le va folosi la nimic în viitor. Alţi 51 de copii au domiciliul instabil şi din cauza faptului că sunt în continuă mişcare prin ţară au renunţat la şcoală. Un număr de 90 de copii provin din familii deorganizate unde primează alte interese, iar 76 de copii de până la 14 ani, proveniţi din rândurile romilor au renunţat la şcoală din cauza tradiţiilor lor care impun căsătoria la vârste fragede. Este cazul unei fetiţe, căsătorită nelegitim care la 13 ani a devenit mămică. Poate cea mai tristă poveste este a celor 16 elevi care au abandonat şcoala din cauza situaţiei materiale precare a familiilor lor, care nu îşi mai pot permite să “îi ţină” mai departe la şcoală. “13 abandonuri s-au înregistrat din cauza deviaţiilor comportamentale ale copiilor, care deşi inteligenţi, prezintă carenţe mari în educa]ia de bază, şi preferă găştile unde comportamentul agresiv poate răbufni în voie. Acum cu noile prevederi ale legii care spune că se vor închide o serie de şcoli din mediul rural şi se va trece la o comasare masivă, ne aşteptăm la o adevărată explozie în ce priveşte abandonul şcolar. În plus nemulţumirile profesorilor se acutizează astfel că vom asista şi la un exod masiv al acestora către alte sfere de activitate. Închiderea şcolilor, plecarea profesorilor, reducerea salariilor şi a alocaţiilor ne fac să ne gândim cu nelinişte la viitorul şcolii româneşti. În plină eră a internetului, a comunicării, devenim o ţară de analfabeţi, ” ne-a spus sub rezerva anonimatului unul din (încă în funcţie) inspectorii şcolaride specialitate.

Ministerul Învăţământului a contraatacat

“Vremurile grele ale întregii lumi legate de criza mondială,” au impus luarea unor măsuri de excepţie pentru stoparea fenomenului analfabetizării crescânde. Au luat fiinţă programe de recuperare mai ales în comunităţile unde ponderea romilor este foatre mare. Unii din aceşti copii au fost cuprinş[i în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. Deasemenea a fost introdus programul “A doua şansă” pentru tinerii care au vârsta de şcolarizare depăşită. Pe lângă organizarea acestor cursuri, alocaţiile copiilor care se dau doar prin şcoli, pune frâne tentaţiei multor părinţi de a nu-i trimite pe copii la cursuri. Mai există bursele sociale care deşi foarte mici ca sumă reuşesc să ţină în şcoli un alt număr de elevi. Tot aici este cuprinsă prevederea prin care se alocă gratuit manualele şi rechizitele necesare.
Acum toate aceste prevederi nu mai înseamnă nimic. Alocaţiile lunare nici atât. Programul “cornul şi laptele” deşi controversat s-ar putea să ţină totuşi încă aproape de şcoală sutele de elevi proveniţi din mediile foarte sărace care vor sărăci acum şi mai mult. “200 euro pentru calculator” program despre care s-a spus că a fost un real succes s-a dezumflat şi el. Din cei 1027 copii care au beneficiat de acest program 951 şi-au cumpărat calculatorul dorit. Dar mai mult de jumătate din aceste calculatoare au ajuns tot la copii ai căror părinţi ar fi avut posibilitatea financiară să le cumpere 10 asemenea calculatoare...
Discuţiile cu o parte din părinţii care şi-au retras copiii de la şcoală din varii motive, au fost benefice, o parte din aceştia ajungând să conştientizeze că unica soluţie a unui viitor bun pentru copii lor este şcoala. Dar acum au din nou serioase îndoieli. Dacă salariile, alocaţiile, pensiile le vor fi împuţinate, cu toată bunăvoinţa lor se va ajunge din nou la sitoaţia de a ţine copii acasă. Nici măcar la coada vacii nu vor mai fi buni să stea pentru azi majoritatea grajdurilor sătenilor sunt goale. Maturitatea politică de care au făcut atâta tapaj guvernanţii s-a dovedit din nou o mare minciună.

Orgoliile personale ar trebui să fie lăsate la o parte, educaţia ar trebui să devină o prioritate a statului, pentru că la mijloc între taberele nesimţitorilor adulţi nu mai trebuie să fie prins copilul nevinovat.

• Este grea sau e uşoară, viaţa de român? ( de Eugenia Kiss )