Singurul producător de haine din blană de vulpe este în pragul falimentului
Târgumureşencele nu mai poartă blănuri. „Nu mai sunt la modă”, spun doamnele simandicoase. „Nu ne putem permite, chiar dacă ne-am dori”, zic femeile care nu sunt neapărat în pas cu moda şi nici cu mulţi bani în portofele. Şi mai sunt şi cele cu viziuni ecologiste...
Cert este că în plină criză multe produse de lux zac pe rafturile magazinelor. Blănurile de vulpi argintii, vulpi polare sau de nutrii au devenit produse greu vandabile şi stau pe stoc luni întregi.
Staţiunea de Cercetare pentru Animale de Blană din Târgu Mureş este singura din ţară care vinde blănuri aflate cândva la mare preţ şi pentru care altă dată femeile făceau orice sacrificiu ca să si le cumpere. În depozitele staţiunii jumătate din marfă a rămas în acest an nevândută.
Fabricile de haine de blană a Staţiunii de Cercetare de la Târgu-Mureş lucrează la capacitate din ce în ce mai mică şi nici distribuitorii nu se mai înghesuie. Au apus vremurile când profitul obţinut era deosebit de consistent şi se făceau planuri serioase de investiţii. Comenzile sunt din ce în ce mai rare, mai rare decît vulpile argintii!... Chiar dacă este singura pe piaţă care prelucrează blănurile de vupli exotice, anul trecut anul din afacere nu au rezultat mai mult de 150 de mii de lei. Anul acesta lucrurile stau şi mai rău, spune Aurel Vâga, directorul staţiunii mureşene, o mare parte din marfă este încă pe stoc şi nici nu se întrevăd comenzi consistente în viitorul apropiat.
Aproape de... sfarsit
In 2004, staţiunea din Târgu Mureş a cumpărat 20 de chinchilla. Ideea a fost, în primă fază, profitabilă, mărturiseşte Aurel Vâga. Blănurile erau cerute pe piaţă, cu atât mai mult cu cât erau mult mai ieftine decât cele de vulpe. Dar acum şi acest proiect s-a împotmolit şi situaţia este falimentară. Nici reducerea preţurilor de livrare nu a fost o soluţie, stocurile au rămas aproape aceleaşi, de pe o lună pe alta.
Directorul staţiunii îşi aminteşte că înainte de Revoluţie se exportau blănuri pentru cele mai mari case de modă din lume. Acum trebuie să se se mulţumească cu o mână de clienţi de pe piaţa internă, însă nici aceştia nu sunt deosebit de interesaţi în ultima vreme de blănurile de lux produse la Târgu-Mureş. A mai apărut şi concurenţa... Blănurile provenite din Ucraina, China sau Polonia sunt vândute la preşuri foarte scăzute, aproape ridicole... În schimb, spun specialiştii târgumureşeni, calitatea nu se compară cu cea autohtonă. Statiunea de la Tirgu Mureş se menţine, deocamdată, pe linia de plutire, doar pentru că peste 70% din cheltuieli îi sunt suportate de la bugetul de stat şi din subvenţiile pentru agricultură. Dar este oricând posibil ca ecologiştii noştri să aibă motive de a jubila şi blănurile de vulpe argintie sau de vulpe polară să devină doar produse de import.

Categoria: Economie
Data: 2009-06-25

Listeaza | Trimite link-ul prin e-mail

• Speranţe pentru Azomureş ( de opinia mureseana )
• Pogea, un Nastratin Hogea fără umor sau călăul lui Hagi Tudose ( de Daniel Ferencz )
• Trăiască evazionismul! Cât îmi dai să-ţi cumpăr firma? ( de Monica Măerean )
• Piaţa medicamentelor a scăpat de sub control ( de Monica Măerean )
• Centura de... nesiguranţă ( de Monica Măerean )