Oameni care se calcă în picioare să prindă ultimele bârfe din revistele de scandal, conducători obsedaţi de manipularea populaţiei şi a banilor lor şi oameni care blamează profesorii pentru zvonurile create de alţii pentru muşamalizarea propriilor lor acţiuni. Cunoscut? Prea familiar? ...şi pentru mine!
Să luăm spre exemplu tezele unice, inovaţia sistemului. Înainte să intru în problemă, permite-mi să îţi spun că fac parte din generaţia „cobai” a sistemului român de învăţământ (ce e drept, multe generaţii îşi mai revendică acest drept, începând din 1989, şi asta din cauza experimentelor multiple care s-au “executat” nesfârşit asupra elevilor): teze unice date degeaba, în favoarea Examenului de Capacitate, cu menţiunea „În şcolile din România unii învaţă pe rupte iar alţii au medii peste 9 fără ca măcar să se prezinte la şcoală. Vrem să echilibrăm această situaţie!” Perfect de acord! Credeam, speram că şi-a deschis cineva ochii... Dar nu...am constatat că mă înşelasem...De ce, oameni buni, ţineţi să îi aduceţi pe elevii bine pregătiţi la un nivel mai scăzut decât cel mediocru, în loc să procedaţi invers? Am încercat să înţeleg atunci şi cu multă răbdare, încă mai încerc...
Anul acesta, subiecte decente. Se pare că toată lumea s-a învăţat minte şi nu se mai permite intrarea la liceu pe ochi frumoşi, găini frumoase sau ce alte metode mai există. Totuşi, guvernul nu îşi plăteşte profesorii aşa cum a promis. Prin urmare, profesorii se hotărăsc să boicoteze tezele unice, poate - poate reuşesc incredibilul. Greşit! Declaraţii peste declaraţii din partea celor care au banii: „cum să facă profesorii aşa ceva? profesorilor nu le pasă de copiii noştri, profesorii fac, profesorii dreg...” Şi toate oalele se sparg în capetele lor. Colac peste pupăză, o greşeală se strecoară în subiectul de teză la limba română. Din nou discuţii: „profesori incapabili...”, „...un lucru inadmisibil...” şi câte şi mai câte afirmaţii. Da, aşa e! Subiectul e greşit, arătătorul indică spre Ministerul Educaţiei. Foarte adevarat, dar...
Nu! Nu aici e greşeala. Se mediatizează idei total neadevărate, guvernanţi care afirmă că detaliul la care s-a greşit e esenţial pentru rezolvarea subiectului. Toată lumea îi crede. Domnilor, aţi luat un creion în mână? Aţi încercat să rezolvaţi subiectul? Sau capacităţile mentale nu vă permit nici măcar să localizaţi greşeala? Părinţi, de ce îi credeţi? Detaliul NU era esenţial, textul care trebuia scris căuta strict opinia în legătură cu fragmentul dat, şi nu un comentariu detaliat! Pe propria-mi raspundere declar că subiectul putea fi uşor rezolvat chiar şi aşa. De ce spun asta? În calitate de viitor filolog am trecut pe sub peniţa stiloului muuulte subiecte de Limba si literatura română, în calitate de olimpic naţional la această materie, am rezolvat multe dintre cerinţe...
Nu plângeţi de mila copiilor dumneavoastră, nu vă uitaţi la paiul din ochiul celuilalt! Poate că e greu de acceptat, dar eu cred că greşiţi, stimaţi părinţi, crezând tot ce se aude în presa controlată de cei care deţin puterea... Iar noi, elevii care ştim care este, de fapt, adevărul, stăm in umbra puţinilor ani pe care-i avem, neputând să ne exprimăm fără ajutorul dumneavoastră...
Vă rugăm, sau chiar ne permitem să vă sfătuim, deschideţi-vă ochii!
Sălcudean Andra

Categoria: Păreri
Data: 2009-05-28

Listeaza | Trimite link-ul prin e-mail

• „O fi asta scrânteală, dar e cu socoteală.“ ( de Andrei Vornicu )
• Comuna Românica - pamflet cu repetiţie ( de Valentin Covaciu )
• Dor de origini (printre altele) ( de Andrei Vornicu )
• Scumpa noastră patrie Afganistanul! ( de Mircea Răchită )
• Simple opinii (II) - presa mureşeană ( de opinia mureseana )