Locuinţe criminale

Mansardarea blocurilor este periculoasă * Nu o spunem noi, ci experţii în construcţii atestaţi de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (MLPAT) * În plus, operaţiunea de mansardare este o afacere cât se poate de profitabilă pentru firmele care depun un proiect şi obţin toate avizele pentru construirea noilor apartamente * La Târgu Mureş, preţurile modernelor locuinţe depăşeşte oferta imobiliară existentă deja pe piaţă * Pentru municipalitate, supraetajarea şi mansardarea blocurilor reprezintă soluţia cea mai... comodă pentru rezolvarea problemei spaţiului locativ * Cât de periculoase devin însă noile construcţii la “modă” în cazul unui incendiu, cutremur sau vânt puternic, puteţi afla citind materialul care urmează

Mansardare şi supraetajare blocurilor este o afacere mai mult decât profitabilă pentru firmele care depun proiecte şi obţin „undă verde” pentru construirea noilor apartamente. Chiar dacă la Târgu Mureş, mansardarea nu a devenit deja o „modă” precum în oraşe ca Sibiu sau Piteşti, unde astfel de locuinţe au început să apară încă de acum şase ani, există totuşi firme care şi-au inventat peste noapte şi o astfel de îndeletnicire. La o primă vedere, proiectele de mansardare par benefice blocurilor de locuinţe. În primul rând, suplimentarea cu încă un etaj sau chiar două ale acestora, schimbă total zonele superioare, conferind clădirilor de locuinţe un aspect modern şi, de ce nu, practic. Pe de altă parte, locatarii de la ultimele etaje nu vor mai avea probleme cu infiltraţii ale apei de ploaie în tavan, acoperişul devenind practic podeaua unei mansarde. Aşadar, adio igrasie, mirosuri neplacute şi crăpături. În plus, blocul mai câştigă cel puţin încă un etaj. Până aici toate bune şi la locul lor!

735 de euro pe metrul util pentru un apartament la mansardă

În momentul de faţă, trei firme din Târgu Mureş se ocupă de masardarea, respectiv supraetajarea blocurilor: SC Mansarda Investment SRL, SC Alpha Construct SRL şi SC Vopex Import Export SRL. Terenul „minat” pe care s-au îngrămădit constructorii celor trei societăţii să-şi atribuie lucrările de execuţie este cartierul 7 Noiembrie. Cum începe toată afacerea? Foarte simplu! Sunt lipite afişe prin blocuri sau distribuite flyere în cutiile poştale, iar asociaţiile de proprietari curioase sau chiar interesate care doresc să beneficieze de promisiunile oferite sunt invitate să discute direct cu reprezentanţii firmelor. De cele mai multe ori, asociaţiile de proprietari lucrează mână în mână cu reprezentanţii societăţiilor constructoare. După discuţiile prealabile, au loc o serie de negocieri, uneori chiar scandaluri cu proprietarii mai „grei la mansardă”. Când lucrurile s-au mai potolit, iar proprietarii apartamentelor devin practic anesteziaţi, firmelor constructoare nu le rămâne decât să-şi umple buzunarele. „De exemplu la un apartament de patru camere, cu o suprafaţă utilă de 96 de metri pătraţi, preţul este de 75.210 euro. Asta înseamnă că metrul pătrat util este de 765 euro. În această sumă nu intră şi plata TVA. Aceste apartamente sunt la cheie, cel care se mută trebuie să îşi aducă doar mobilierul”, susţine Carla Todea, director de vânzări şi managementul calităţii din cadrul SC Mansarda Investment. În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să observăm că preţul mult trâmbiţatelor locuinţe „mai ieftine şi accesibile”, după cum sunt prezentate pe materialele publicitare ale firmelor constructoare, este echivalent sau chiar mai mare decât cel al imobilelor situate în zona centrală a oraşului. Deşi legea e foarte strictă, firmele de mansardare continuă să prospere. La o suprafaţă utilă de 1.500 de metri pătraţi, distribuită pe două nivele, firmele scot în jur de 1,2 milioane de euro. Astfel că, şi după ce se achită obligaţiile către locatari (geamuri termopan, lucrări de izolaţie, hidroizolaţie, înlocuirea cutiilor poştale etc.) şi acordarea redevenţei către muncitori, profitul rămas este unul cu adevărat frumuşel.. În momentul de faţă, mansardarea blocurilor de către cele două firme s-a făcut cu paşi mici, dar siguri pe străzile Făget, C-tin Romanu Vivu şi Gheorghe Marinescu.

în Sibiu, un apartament cu două camere dispuse pe două nivele, cu o suprafaţă de 50 de metri pătraţi şi intabulat costă 37.500 de euro, adică 750 de euro pe metru pătrat. În Constanţa, un apartament cu două camere şi cu o suprafaţă de 57 de metri pătraţi, cu gresie, faianţă, parchet, termopane şi baia utilată costă 62.000 de euro, iar o garsonieră de 40 de metri pătraţi are un preţ de 34.000 de euro. La Zalău, o garsonieră de 32 de metri pătraţi, are un preţ de vânzare de 26.000 de euro, la un metru pătrat de 812 euro.

Supraetajări solide pe blocuri şubrede

Cartierul 7 Noiembrie este unul dintre cele mai vechi din Târgu Mureş. Din spusele celor mai vârstnici, înainte de venirea la putere a epocii comuniste, terenul pe care s-a construit cartierul era plin de apă. O dată cu instalarea regimului comunist, când s-a început reindustralizarea României, blocurile de locuinţe au devenit o prioritate. Nu conta unde se construieşte! Lucrurile trebuiau făcute. Astfel că, studiile geotehnice au fost realizate mai mult bâjbâind iar la materialele de construcţie se făcea economie. Blocurile de pe strada C-tin Romanu Vivu au fost construite în anul 1962. Bătrânele construcţii au fost martore atât la inundaţiile din 1970 cât şi la cutremurul din 1977. Locatarii blocurilor susţin că locuinţele mustesc a mucegai, pereţii prezintă fisuri serioase iar parterele nu au subsoluri care să le confere o stabilitate mai bună. În aceste condiţii, modalitatea în care firmele constructoare au obţinut avize favorabile pentru mansardarea şi supraetajare acestor blocuri rămâne... o enigmă! Pentru proprietarii societăţilor toate aceste impedimente clare s-au transformat însă în mană cerească. Iar asta în condiţiile în care, marea majoritate a proprietarilor acestor locuinţe sunt bătrâni pensionari, săraci şi cu discernământul slab. Adică, mase uşor de manipulat. „Am întâlnit şi proprietari sceptici, care nu doreau mansardarea în ruptul capului. Iar asta pentru că nu erau suficient de bine informaţi. Desigur, există şi persoane incapabile să îşi dea acordul”, a declarat Carla Todea, director de vânzări în cadrul SC Mandarda Investment.

„Eu recomand ca mansardarea să se realizeze la blocurile construite după 1977, cutremurul de atunci afectând structura de rezistenţă a mii de blocuri. De asemenea, dacă nu se ţine cont de acest lucru, înainte ca un bloc să fie mansardat trebuie să se realizeze un studiu geotehnic nou şi să se recalculeze fundaţiile cu capacităţi portante” (Szekeres Gero, expert în construcţii atestat de MLPAT)

În caz de cutremur „plouă” cu... mansarde
Szekeres Gero, expert în construcţii atestat de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (MLPAT) susţine că mansardarea blocurilor este o operaţiune periculoasă. Şi că, atât firmele constructoare, cât organele abilitate să avizeze astfel de lucrări, se joacă cu vieţile oamenilor. „Când se începe construcţia unei mansarde, intenţia constructorilor este de a obţine încărcări mult reduse şi din acest motiv supraetajările se realizează cu materiale uşoare. Dezavantajul este că, atunci când se începe construcţia, în încercarea de a se obţine o greutate redusă, firmele constructoare elimină planşeul sau diafragma orizontală, care are o rigiditate sporită îndeplinind şi rolul de şaibă orizontală. Mansarda fiind o structură uşoară, mai puţin rigidizată în plan orizontal şi cu greutate proprie redusă, la sarcini dinamice are un comportament diferenţiat faţă de constrcţia iniţială. Mai pe înţelesul tuturor, la un cutremur mai măricel, dacă blocul se înclină în partea dreaptă, mansarda va merge în direcţia opusă. Iar acest lucru este grav ”, susţine expertul. Mai mult decât atât, supraetajarea şi respectiv mansardarea, supraîncarcă imobilul cu o greutate care variază între 10 şi 40 la sută, faţă de cea care a existat iniţial. „În cazul unui cutremur de 6,5 –7 grade pe scara Richter, toate această încărcătură va acţiona asupra construcţiei ca şi forţă seismică suplimentară. Mai simplu, dacă îi pui unui om în spate un rucsac în care tot mai adaugi câte o greutate, pînă la urmă acesta îl va pune la pământ. De asemenea se impune obligatoriu, ca materialele din care se realizează aceste construcţii să fie ignifuge”, este de părere Szekeres.

Experţii care şi-au dat avizele susţin....
„Nu există mansarde în Târgu Mureş care să se fi construit fără o expertiză prealabilă. Expertul a făcut verificări şi studii în baza cărora s-au realizat aceste imobile. Nu am descoperit până acum firme care să realizeze lucrări de mansardare în mod ilegal” (Petru Truţă, inspector şef adjunct în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Mureş)

P.S. „Opinia Mureşeană” va continua să vă dezvăluie în numărul viitor şi alte ilegalităţi din culisele mansardărilor. Cum au fost realizate aceste construcţii fără acordul unanim al locatariilor, după cum este prevăzut de lege? Cât de implicate în această afacere sunt asociaţiile de proprietari? Cât de „curaţi” sunt proprietarii firmelor constructoare? Sau cât de... reale sunt expertizele profesioniştilor din cadrul Primăriei şi Înspectoratului de Stat în Construcţii Mureş?

• Operaţiunea „gunoiul” în pas rapid ( de opinia mureseana )
• Planuri pentru relansarea turismului judeţean ( de opinia mureseana )
• Iernut: P.A.P.I. în acţiune! ( de Dana Gurghian, Iernut )
• Zau de Cîmpie: Oamenii din satul cu bujori ( de prof. Susana Iurian )
• Delapidatorul de la Primăria Ungheni ( de Monica Măerean )