În căutarea unui nou loc de muncă românii apelează tot mai des la ajutorul informaţiilor digitale. Internetul este preferat clasicei agenţii de forţă de muncă. În pas cu noul trend mulţi angajatori au început şi ei să ocolească învechitul mod de intermediere.
"Este interesant cum a evoluat în ultimii ani acest gen de parteneriat. Agenţiile de ocupare a forţei de muncă ne trimiteau eventualii angajaţi pe baza numărului de locuri de muncă vacante pe care noi le declarăm. Dar de cele mai multe ori, candidaţii nu "se mulau" pe ceea ce căutam noi. Nu exista contactul direct între noi şi ei. Era multă lume nemulţumită. Acum, pe site-urile de ocupare a forţei de muncă, apar anunţurile cu toate cerinţele angajatorilor. Cei care depun aplicaţii sunt triaţi direct, iar la interviul primar şi final vin doar cei care au studiile sau caracteristicile necesare pentru ocuparea posturilor. Nu vrem să supărăm pe nimeni, dar scandalurile în care a fost implicată cel puţin Agenţia Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă ne face să nu mai avem încredere în capacitatea celor de acolo de a rezolva problemele noastre, ale celorlalţi", ne-au spus câţiva angajatori, contactaţi pentru a ne da unele lămuriri în această problemă.
Câţi dintre noi?
De la ei şi din datele statistice referitoare la acest aspect al angajărilor prin intermediul internetului, am aflat că, la începutul lunii decembrie 2007, site-urile specializate au înregistrat un record ca număr de vizitatori, 24.712, într-o singură zi. În 2009 recordul a fost bătut: peste 35.000 de vizitatori. Site-ul Bestjobs a avut 986.693 de mii de vizitatori în decembrie iar ejobs 1.167.378 de mii. Alte peste 300.000 de mii de persoane au fost înregistrate şi pe celelate situri de profil. Ca urmare a acestei modalitaţi electronice de aplicare pentru un nou loc de muncă şi mai mult atât, pentru crearea unei cariere, în primele zile ale anului 2010, peste 40 % din posturile cele mai atractive au fost ocupate.
Spre deosebire de alţi ani, datorită aspectelor legate de cerinţele UE, majoritatea joburilor scoase la concurs au denumiri foarte ciudate pentru românii tradiţionalişti. Asistent manager, consultant financiar, asistent în brokeraj, asistent logistică, helpdesk, web designer & developer, crupieri casino, testor software, stock trader, vânzător show-room, area sales manager, hostess, senior attorney, junior java developer, human resources manager, account executive, dtp-ist, merchandiser, tehnician IT, sheetmetal laser cutting operator, supervisor vânzari. Şi multe altele. Firmele care scot aceste posturi la concurs aleg calea internetului pentru că rămâne la latitudinea lor ce anume informaţie ajunge direct de la ei la eventualii interesaţi în depunerea aplicaţiilor pentru un post sau altul. Iar cei care caută un loc de muncă, nu mai pierd timp preţios, uneori zile întregi de stres şi stat la cozi interminabile la învechitele deja agenţii. E de ajuns să acceseze site-urile specializate ale internetului pentru a obţine cea ce vor. "Eu personal am avut un noroc incredibil acum doi ani. Împotriva părerilor tuturor, ale prietenilor, ale familiei, mi-am depus un CV electronic pentru postul pe care îl visam de ani de zile, asistent logistică. Şi după câteva săptămâni mi-am luat postul în primire. Nu ne trebuie decât curaj să aplicăm pentru ceea ce credem că putem face cu adevărat. Aproape toţi colegii mei de facultate şi-au găsit un loc de muncă prin intermediul site-urilor specializate. A fost, de fapt, şi un an bun în care firme serioase au apărut pe piaţă şi îşi încheagă colective formate din profesionişti", ne-a spus Carmen Aldea, una dintre cei care au beneficiat de ajutorul internetului pentru a-şi găsi locul de muncă visat.
Dacă acum doi ani era o perioadă fastă, realitatea ultimelor luni însă, îi face pe mulţi tineri absolvenţi de studii superioare, să se întrebe dacă mai are rost să viseze că într-o zi vor putea pune în practică cele învăţate ani de zile, pe bani grei, în înaltele şcoli prin care i-au ţinut părinţii lor, uneori cu mari sacrificii.
Dana Micu
