Traficul şi consumul de stupefianteDenumire autor: Ştefan Costea, Daneş![]() Problema criminalităţii legate de stupefiante este una dintre cele mai dramatice probleme cu care se confruntă societatea în momentul de faţă. Drogurile constituie o problemă tot mai vizibilă în ultima vreme. Consumul de droguri poate fi generat de diferiţi factori. Dintre factorii externi am putea aminti: anturajul, climatul familial defavorabil ( pierderea unui părinte sau prezenţa în familie a unui părinte alcoolic sau consumator de droguri, precum şi violenţa în familie pot influenta negativ un tânăr, determinându-l chiar să se implice în delincvenţă ), nivelul educaţional şi cultural redus, deţinerea de informaţii false sau lipsa informaţiilor referitoare la droguri etc..
Printre factorii interni, generatori ai consumurilor de droguri ar fi dorinţa de a explora inconştientul, dorinţa de a uita de probleme, lipsa oricărei alte activităţi. Principalul drog produs în Occident este opiul, ajungându-se la cantităţi de peste 3000 de tone pe an. Din totalul producţiei de opiu, aproximativ două treimi se consumă în zonele de cultură şi o treime face obiectul traficului organizat. În laboratoarele clandestine din Extremul Orient şi Europa Occidentală opiul este transformat în morfină, iar în Franţa, din morfină se produce heroina care este apoi expediata în alte state. Traficul de cocaină, iniţial practicat doar în America de Sud, s-a extins treptat şi în America de Nord şi Europa. Canabisul este drogul cel mai folosit pentru că poate fi cultivat în orice regiune din lume. Nu foarte demult s-a obţinut o specie foarte concentrată a acestui drog prin extragerea din canabis a uleiului de haşiş. Între traficul de droguri şi crima organizată există o strânsă legătură. Resursele economice obţinute din traficul de droguri sunt folosite pentru a destabiliza societatea în scopuri teroriste sau pentru a distruge sistemul politic şi administrativ sau economia ţării prin spălarea banilor. Când crima organizată controlează o anumită zonă, crima organizată transnaţională are acces iar organele de aplicare a legii nu mai sunt eficiente. Aceste zone sunt denumite „zone gri” şi sunt efectiv în afara suveranităţii statelor. În plus, unele grupări teroriste îşi finanţează activitatea cu fonduri obţinute din droguri. S-a constatat că cei ce folosesc droguri sunt de 16 ori mai dispuşi decât celelalte persoane să comită infracţiuni şi să fie prinşi sau arestaţi pentru diferite delicte, cum ar fi: conducerea sub influenţa alcoolului, jafuri, violări de domiciliu, furturi de maşini, posesie sau distribuire de droguri. În ultimul timp, ideea liberalizării narcoticelor este tot mai vehiculată pe plan internaţional, presupunându-se că astfel este posibilă experimentarea unor forme de control nepermisiv, ca de exemplu neincriminarea posesiei unor mici cantităţi de drog pentru uzul propriu. Totuşi, o legalizare a consumului de droguri nu este soluţia potrivită pentru stoparea sau ameliorarea acestui fenomen. Singura speranţă este continuarea eforturilor pentru prevenirea consumului de droguri, care se poate realiza doar prin interzicerea drogurilor şi tratamentul consumatorilor.
Categoria: Social
Data: 2009-03-25 Despre autor:![]() Apasa aici pentru a trimite e-mail! Ştefan Costea, Daneş -
Alte articole similare
|
CautareSTIRI
|