 |
|
De sufletArticole existente: (14)
 Dulceaţa satului ardelenescLumea satului aşa cum o percepem în poveştile copilăriei, este pe cale de dispariţie. Din noianul de tradiţii au ajuns până la noi doar câteva. Despre limbajul "desuet", folosit de bunicii noştri care locuiau la sate, ce să mai spunem? Parfumul de busuioc al cuvintelor vechi, al expresiilor de neînţeles pentru noi, îl simţim uneori şi tresărim aducerilor aminte. Am "recuperat" câteva din aceste vorbe de demult, prin întâlnirile pe care în ultimii ani le-am avut cu bunicii noştri ai tuturor, care încă mai trăiesc prin satele în continuă modernizare."No, păi, tu copilă dă-mi repide ghiufile să pui hârbu cu apă la şert să facem on boţ de mămăligă că acuma vine moşu-to di la sapă şî să avem ce ajuna. Unde-i fideu' să-l pui pe hârb? Şî pune repide blidile şi liungurile pe cenuşar. No înhai să videm caldă-i zama? să slobozâm în ie borşu şî gata. Putem hodini o ţâră". Cam aşa sunau (continuare)  Brâncoveneşti: oameni buni, suflete curateCastelul familiei Kemeny Janos din Brâncoveneşti adăposteşte un centru de recuperare şi mai ales reabilitare neuropsică pentru adulţi. Şi nu unul oarecare ci emblema neoficială a acestui gen de activitate. Ce frapează astăzi la acest loc pe care ţi l-ai imagina unul zăvorât este faptul ca porţile acestui centru sunt tot timpul larg deschise. Asta pentru că aici oricine este binevenit in vizită iar cei care beneficiază de serviciile de aici se pot plimba oricând doresc şi în afara domeniului. Aici la Brâncoveneşti teama oamenior de ceea ce ar putea descoperi în spatele zidurilor cenuşii a dispărut de mult. Vremea în care copiii şi adulţii erau ţinuţi în cuşti menîncaţi şi nespălaţi fără a li se aplica tratamente corespunzătoare a trecut de multă vreme.Cei care au în grijă acest centru, trei medici, 24 de asistente medicale şi 130 de infirmieri, (continuare)  Rădăcini…„Dumnezeu când a făcut Locul acesta, binecuvântat de Dumnezeu, este o făramă din veşnicia despre care Lucian Blaga spunea că „s-a născut la sat”; este satul meu.  IUSTIN HANDREA (II)Deşi atenţia şi efortul său principal erau îndreptate spre ridicarea şi prosperitatea satului natal, Iustin Handrea a avut şi în Văleni realizări de seamă, pe care nu le putem trece cu vederea. Astfel, la scurt timp după venirea în sat, a creat un nou post de învăţător, el fiind directorul şcolii; a înfiinţat grădiniţa de copii, cu o cantină pentru copiii săraci, lucru cu totul nou pe vremea aceea; a înzestrat şcoala cu un aparat de radio; a pus bazele unei biblioteci; a creat o pepinieră de pomi şi o prisacă pentru albine; a desfăşurat o susţinută campanie – teoretică, dar mai ales practică – pentru plantarea de pomi fructiferi; a iniţiat creşterea iepurilor şi a porumbeilor de casă; a înfiinţat un cămin cultural, în cadrul căruia a desfăşurat o bogată activitate social-culturală. Dar realizarea cea mai de seamă, de care i-a rămas legat numele, cât va exista satul, este edificarea localului de şcoală, existent şi utilizabil în condiţii foarte bune şi astăzi. (continuare) FSN - arma lui Ion IliescuDeşi Ceauşescu îl "vedea" drept rival însemnat de prin 1980, în 1984 Iliescu a fost numit ca director la Editura Tehnică, ulterior pierzându-si calitatea de membru în C.C. al P.C.R. Iliescu povestea că, încă din această perioadă, avea o anumită "popularitate" şi simpatie acumulate, care nu-i permitea lui Ceauşescu să mă elimine fără a stârni valuri, fapt care n-ar fi fost prudent pentru regimul său". Într-adevăr, Ceauşescu ştia, încă din 1980, că Iliescu urmărea să-i succeadă în funcţie, dar, ciudat, n-a luat măsuri care să-l îndepărteze. Nestingherit prea tare, Iliescu mergea solitar mai departe! De altfel, I.G. Maurer (una din eminenţele cenuşii ale ramificaţiei subversive) va şi mărturisi că, în 1985, Ion Iliescu avea o listă cu 100 de oameni pregătiţi să-şi asume riscul preluării puterii în stat. (continuare) Roteni, satul cu fosile misterioase şi multe alte enigme (II)„Şamanul Transilvaniei” şi Ihtyosaurul din RoteniPe Puskas Sandor, localnic din Roteni, îl ştiu de ani buni şi trebuie să spun că este un personaj extrem de pitoresc. Deşi nu i-e ruşine să spună că este ţăran, este un autodidact pasionat de istorie, arheologie, geologie, artă şi tehnică. Este şi un artist plastic extrem de talentat, fie că este vorba despre pictură, fie de sculptură. Mai mult decât atât, se crede descendentul unor şamani de pe vremuri şi, din această cauză, nu a ezitat să semneze numeroase articole sub numele de „Şamanul Kurtweisser”. (continuare)  Roteni, satul cu fosile misterioase şi multe alte enigme (I)Puţină lume a auzit de satul Roteni (Harasztkerek). Dacă vorbeşti cuiva despre acest sat, dă nedumerit din umeri sau şi-l închipuie undeva în Arhipelagul Toumatou sau în Patagonia. Totuşi această aşezare este aproape de noi. Este un sat aparţinând de comuna Acăţari şi hrisoavele vorbesc de el încă din anul 1332. Se află la 6 km de centrul comunei, dar a ajunge acolo nu este deloc o treabă simplă. Din Acăţari trebuie să o iei pe DJ 151 spre Miercurea Nirajului vreo 3 km, după care încă vreo 3 km spre dreapta, pe un drum neasfaltat, plin de hârtoape şi care în timpul ploilor devine un veritabil patinoar. Ajungând acolo, nu observi nimic deosebit: (continuare) „Oameni de seamă ai satului”: Dr. Mircea Tancău, din DedaMedicina de familie este în prezent bine individualizată în toate sistemele de îngrijire medicală din Europa şi se recunoaşte că importanţa ei este în continuă creştere. Medicul de familie are o viziune clară asupra noii modalităţi de dialog în cadrul sistemului de sănătate între consumatorul şi furnizorul de îngrijiri de sănătate, fiind absolut indispensabil oricărei comunităţi umane, indiferent că este vorba despre mediul urban sau rural. El răspunde tuturor necesităţilor de îngrijire medicală, în strânsă concordanţă cu noile schimbări care au loc în cadrul sistemelor de îngrijire a sănătăţii şi este implicat în dezvoltarea continuă a sistemului de îngrijire medicală din care face parte. (continuare) Străjeritul-obicei pascal la DaneşPrintre puţinele obiceiuri ce se mai păstreză cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşte şi nu numai, la Daneş încă se mai păstreză vechiul obicei al Străjerilor. Străjeritul s-a păstrat până în prezent la Daneş de la o generaţie la alta, ca un frumos obicei pascal bine moştenit. Anumiţi feciori din sat fac de strajă la patul Mântuitorului expus simbolic în biserică, aceştia fiind în număr de nouă: doi stegari, şase suliţaşi şi un conducător numit vătaf. „Vătaful” este cel mai vârstnic şi cel mai experimentat dintre străjeri. Acesta îi dirijează pe srăjeri cunoscând toate amănuntele de ordin religios şi laic. (continuare) Din memoriile unui ziarist- scandal de presă din neglijenţă, ajuns sub ochii lui Ceauşescu În orice tip de societate, ziaristul trebuie să slujească cititorul, deci să respecte adevărul gol-goluţ. Numai că, în comunism, adevărul gol-goluţ era doar cel al partidului, care, de regulă, ocolea realitatea, iţi impunea să umfli unele realizări sau să te faci că nu observi lipsurile şi abuzurile sistemului. Ziariştii tineri, mă refer la cei de la „România libera”, care făceam cursuri cu Costin Murgescu, învăţasem după caietele universităţii de jurnalistică din Anglia normele presei adevărate. |
CautareSTIRI
|
